Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului. Dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi o lună moale şi călduţă. De asemenea, cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor.
Alte superstiţii şi obiceiuri sunt legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou.
De Sfânta Parascheva
Sfânta Cuvioasa Parascheva este sărbătorită pe 14 octombrie; în această zi, la sate, se face “îngroparea” verii; se face o masă comună la biserică, cu bucate multe şi alese, dar mulţi gospodari postesc cu desăvârşire în această zi, pe care poporul o numeşte şi Vinerea Mare, indiferent în ce zi cade această sărbătoare, căci se spune că Sfânta a fost chinuită de păgâni într-o zi de Vineri. Nu se mănâncă nuci sau alte poame care au cruce, în această zi.
Superstiţia spune că dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci se pune iarna curând; cum va fi această zi, aşa va fi mereu până la Sfântul Dumitru.
Ziua de 25 a lunii, când este Ajunul Sfântului Dumitru, o sărbătoare cu caracter funerar, care conţine: pomeni, ruguri şi veghea rituală. Acum se face “focul lui Sâmedru”; superstiţia cere ca peste foc să sară copiii ca să fie sănătoşi tot anul, sau tinerii; cei care reuşesc să sară se vor căsători în decursul anului. Când focul este aproape stins, fiecare gospodar ia câte un tăciune, care este aruncat apoi în livadă, pentru că pomii să rodească şi în anul care vine. De altfel, focuri rituale se pot face şi în livadă. Se spune că iarnă grea este prevestită de abundentă nucilor şi gutuilor.
De Sfântul Dumitru
Acest sfânt sărbătorit la 26 octombrie este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii şi a frigului, este patronul păstorilor şi garantul soroacelor. În această zi începe “Vara Samedrului” care ţine patru zile. Această zi este zisa a soroacelor; pe vremuri se refăceau contractele de închiriere şi chiriaşii se mutau; tot acum se împart oile. Toamna, la Sfântul Dumitru, se spune că “se slobod sărindarele”, adică se desfac învoielile şi se face pomană mare la biserică. Semnele superstiţioase sunt numeroase: se tunde coama cailor, ca să aibă păr frumos; oamenii nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi.
De Sfântul Dumitru Basarabov
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte sunt la Patriarhia Română, este sărbătorit la 27 Octombrie, a treia zi a sărbătorii Sf. Dumitru, zisă Poitră lui Sâmedru (poitra este prânzul din a doua zi de praznic), sau Caii lui Sâmedru, sau Filip Şchiopul. Câinii lui Sâmedru sunt lupii lui Sfântul Dumitru; se ţin spre a fi feriţi de lupi, spre a nu se câinii (înrăi) inima oamenilor şi ca să fete bine oile.
În tradiția noastră populară, luna octombrie este numită: “brumărel”.
Sursa: Superstii
